{"id":1827,"date":"2023-04-26T07:14:31","date_gmt":"2023-04-26T07:14:31","guid":{"rendered":"https:\/\/thebiggunsfromburnaz.ro\/?page_id=1827"},"modified":"2026-02-20T11:43:02","modified_gmt":"2026-02-20T09:43:02","slug":"satul-izvoru","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/thebiggunsfromburnaz.ro\/index.php\/satul-izvoru\/","title":{"rendered":"Satul Izvoru ( fost Cacaleti) – Istorie, imprejurimi, familii ( Marlogeanu, Berbec, Navala, Fota, Ivanus, Toporeanu, Chican, Budacu, Patulan)"},"content":{"rendered":"

<\/p>\r\n

\u00a0Au mai fost inca doua sate Cacaleti in Romania, unul e acum Castranova in Oltenia, si celalalt Nenisoru, in Buzau.<\/p>\r\n

Ca explicatie a numelui, dincolo de sonoritatea greceasca ( kallos=frumos) si de legenda locala ca ar fi fost candva un boier grec cu acest nume stapan al mosiei,\u00a0 cineva din zona Baneasa de Giurgiu mi-a spus ca la ei sunt numiti „cacaleti” niste ciulini mai mici, denumire confirmata si din alte surse din regiune .<\/p>\r\n

De altminteri denumirea de Cacaleti, dupa cum se vede din cele ce urmeaza, dateaza din perioada in care pamantul era detinut de obstea sateasca, inainte de a incepe formarea mosiei ca proprietate privata, si mai apoi mosie manastireasca.<\/p>\r\n

\u00a0 satul s-ar fi numit inainte Racovi\u021ba sau<\/strong>\u00a0Racov\u0103\u021b<\/strong>.<\/p>\r\n

Stiam asta de la na\u0219ul Stancu Nedea.<\/p>\r\n

De curand ( 2025) am gasit in harti austriece de la 1788 mentionata pozitia lui la vest de Hodivoaia, pe firul apei ce curge pe langa sat, si se varsa in Dunare la Malu<\/p>\r\n

\"\"<\/p>\r\n

Pe harta apar denumirile „germanizate” Rokovek si Odivoja, dar si Kabales ( pentru Cacaleti, cel mai probabil, dar pe harta pozitionat la Gogosari).<\/p>\r\n

La fel apar „Rakovetz” si ” Kakaletz”, in aceleasi locatii de mai sus, pe harta „Mappa Specialis WALACHI\u00c6 ex acuratissimis Singulorum Districtuum Ichnographiis collecta”, publicata la. 1788<\/p>\r\n

\"\"<\/p>\r\n

Cum a devenit Racovatul Cacaleti \u2026 ramane ascuns in ” negura vremurilor”.<\/p>\r\n

Mai jos in pagina ( dupa sectiunea referitoare la sapaturile arheologice efectuate intre anii 60-70) sunt trecute mentionarile istorice ale ambelor denumiri, pe care le-am gasit:<\/p>\r\n

incepand cu domnia lui Radu Paisie (1535), nepotul lui Vlad Calugarul (fratele dupa tata al lui Vlad Tepes),<\/p>\r\n

continuand cu Petru cel Tanar (1568), nepot de frate al lui Radu Paisie,<\/p>\r\n

Mihnea Turcitul (1582), nepotul lui Mihnea cel Rau ( fiul lui Vlad Tepes, deci\u00a0varul „din frati al lui Radu Paisie),<\/p>\r\n

Mihai Viteazu (1594), nepot al lui Radu Paisie,<\/p>\r\n

Matei Basarab (1642),\u00a0 Constantin Serban (1657),\u00a0 si Constantin Brancoveanu (1708)<\/p>\r\n\r\n

Zona a fost locuita din cele mai vechi timpuri,\u00a0<\/p>\r\n

la Muzeul de Istorie al Romaniei<\/strong>,<\/p>\r\n\r\n\r\n\r\n

prin anii 80, am gasit exponate care fac referire la „necropola romana de secol IV de la Izvoru, locul numit „la gropi” ( la apus de cimitirul actual).<\/p>\r\n\r\n\r\n\r\n

In timp am inceput sa ma indoiesc ca ar fi vorba despre satul meu natal ( in comunism au aparut multe Izvoare in Romania ) dar in 2025 , pe site-ul Serverului Cartografic pentru Patrimoniul Cultural Na\u021bional,<\/p>\r\n\r\n\r\n\r\n

https:\/\/ran.cimec.ro\/sel.asp?descript=izvoru-gogosari-giurgiu-necropola-de-la-izvoru–dealul-porcilor-cod-sit-ran-103336.02<\/a><\/p>\r\n\r\n\r\n\r\n

am gasit localizarea pe harta, la vest de cimitirul actual, situat acum pe un promontoriu intre garla si valea de la Nord,\u00a0 (acolo candva de asemenea a fost garla = stiu asta deoarece fratele tatalui meu a locuit la poalele dealului pe care este situat satul, vizavi de cimitir).<\/p>\r\n

Promontoriul m-a impresionat dintotdeauna, vazandu-l ca un fel de cetate, intre doua cursuri de apa, dominand satul.<\/p>\r\n

E ca si cum stramosii vegheaza asupra acestuia, protejandu-l peste veacuri.<\/p>\r\n

Interesant este si faptul ca nu se afla departe de vechea necropola,\u00a0<\/p>\r\n

\"\"<\/p>\r\n

 <\/p>\r\n

Referitor la sapaturile arheologice, am gasit in site-ul ” Biblioteca-digitala.ro” doua lucrari care prezinta inceputul acestora:
Prima mentionare a aparut in 1955<\/p>\r\n

https:\/\/biblioteca-digitala.ro\/?volum=12188-studii-si-cercetari-de-istorie-veche-si-arheologie-sciva–lie-decembrie-3-4-vi-1955<\/a>

unde este prezentata locatia:<\/p>\r\n

\"\" \"\"
„Resturile acestui cimitir se \u00eent\u00eelnesc pe izlazul comunei Cacale\u0163i, la punctul denumit \u00ab la gropi \u00bb, situat la circa 500 m vest de sat, pe o platform\u0103 dominant\u0103, m\u0103rginit\u0103 spre sud de g\u00eerla Cacale\u0163i, iar spre nord de un mic p\u00eer\u00eeia\u015f, ce colecteaz\u0103 apele de ploaie.<\/p>\r\n

Din acest punct, locuitorii satelor din \u00eemprejurimi au scos lut pentru nevoile lor gospod\u0103re\u015fti, din care cauz\u0103 s-a format aci o imens\u0103 groap\u0103 de form\u0103 elipsoidal\u0103 , cu diametrul mare de 273 m, iar cu cel mic de 90 m (fig. 13).<\/p>\r\n

Ad\u00eencimea ei este variabil\u0103 \u015fi oscileaz\u0103 \u00eentre 1 m \u015fi 2,50 m.<\/p>\r\n

Cu acest prilej, \u00een decursul timpului , au fost descoperite numeroase morminte cu schelete, vase de p\u0103m\u00eent \u015fi diferite obiecte, care \u00een marea lor majoritate au fost distruse sau au fost pierdute”<\/p>\r\n

Avand in vedere ca un teren de fotbal este cam 100m\/70m, practic sunt 4 terenuri puse unul langa altul
Daca din ceea ce a ramas s-au descoperit ulterior 442 de morminte….<\/p>\r\n

A doua mentionare a aparut in 1963.<\/p>\r\n\r\n\r\n\r\n

https:\/\/biblioteca-digitala.ro\/?articol=120080-noi-morminte-din-sec-iv-e-n-descoperite-la-cacaleti-r-giurgiu–studii-si-cercetari-de-istorie-veche-si-arheologie-sciva–1-xiv-1963<\/a><\/p>\r\n

 <\/p>\r\n

\"\" \"\"<\/p>\r\n

la capitolul „NOI MORMINTE DIN SEC. IV e. n. DESCOPERITE LA CACALE\u0162I (raionul Giurgiu)<\/p>\r\n


„Necropola din sec. IV e.n. de la Cacale\u0163i este cunoscut\u0103 \u00eenc\u0103 din anul 1954 c\u00eend, \u00een cadrul \u015fantierului arheologic Gogo\u015fari, s-a f\u0103cut un sondaj pentru \u00eencadrarea \u00eentr-o grup\u0103 cultural\u0103 a unor descoperiri de morminte f\u0103cute de localnici.<\/p>\r\n

In luna noiembrie 1962 colectivistul Laz\u0103r P. Chican a adus la Muzeul de istorie din Giurgiu c\u00eeteva obiecte str\u00eense cu ocazia s\u0103p\u0103rii unei gropi de scos p\u0103m\u00eent de c\u0103tre o echip\u0103 a G.A.C. Cacale\u0163i.
In timpul acestor s\u0103p\u0103turi au fost t\u0103iate trei morminte \u015fi \u00een mal au mai r\u0103mas resturi din ele.
Obiectele aduse, precum \u015fi faptul c\u0103 ni s-a comunicat c\u0103 \u015fi \u00een alt\u0103 parte a cimitirului din sec. IV e.n. se fac s\u0103p\u0103turi pentru o c\u0103r\u0103mid\u0103rie ne-a determjnat s\u0103 ne deplas\u0103m \u00een comun\u0103 spre a lua m\u0103surile necesare pentru salvarea acestui complex arheologic’.<\/p>\r\n


Apare deja limbajul ” timpurilor noi”:<\/p>\r\n


„Colectivistul” Lazar P. Chican ( nu cetateanul, nu sateanul, nu localnicul), care nu lucra de unul singur, asa, de capul lui, ci in cadrul unei „echipe”, care la randul ei apartinea Gospodariei Agricole „Colective”.<\/p>\r\n


\u00a0 \u00a0Laudabile sunt insa atat initiativa lui si faptul ca a inteles importanta descoperirii, spre deosebire de cei care voiau sa faca o caramidarie tocmai acolo, cat si promptitudinea cu care s-a actionat pentru protejarea acestui adevarat „complex arheologic”.<\/p>\r\n

Dobre Ionel ( „mocanas” = mama lui este din Ardeleni, satul de mocani improprietariti in Burnaz) mi-a confirmat ca este aceeasi persoana cu Lazar Chican despre care mi-a vorbit tata: cel care s-a casatorit cu Frusina Dracea, fata din a doua casatorie a lui Dumitru Dracea, tatal profesorului Dracea, si al lui nea Costica Dracea, vecin cu noi si frate geaman cu „Leana lui Nanie”.<\/p>\r\n

Fiul lui a fost ( s-a prapadit in 2023) Dumitru („Mili” ) Chican, translatorul de araba al lui Ceausescu\u00a0<\/p>\r\n

\u00a0https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/s-a-stins-din-viata-un-mare-diplomat-roman-giurgiuveanul-dumitru-chican-sacerdot-in-doua-gradini-sacre\/<\/a><\/p>\r\n

Sapaturile s-au facut intre anii 1963-1974, de catre un grup de arheologi condus de profesorul Bucur Mitrea, care a publicat mai multe materiale, din care am preluat informatiile.<\/p>\r\n

https:\/\/biblioteca-digitala.ro\/?articol=122351-necropola-feudala-timpurie-de-la-izvorul-jud-ilfov-sapaturile-din-1963-1966–materiale-si-cercetari-arheologice-institutul-de-arheologie-vasile-parvan–9-1970<\/a><\/p>\r\n

Citez:
„Situl se afl\u0103 pe o panta domoal\u0103 a unei terase unde a mai fost identificat\u0103 o necropol\u0103 Dridu, \u00een punctul La Gropi.<\/p>\r\n

\u00cen punctul Dealul Porcilor sau La Dr\u0103ghiceanu au fost identificate patru necropole dat\u00e2nd din patru perioade istorice diferite:<\/p>\r\n

preistoric\u0103, epoca bronzului t\u00e2rziu, epoca migra\u0163iilor \u015fi evul mediu timpuriu.<\/p>\r\n

9<\/p>\r\n\r\n

Au fost cercetate 442 de morminte: 342 de inhuma\u0163ie \u015fi 100 de incinera\u0163ie.<\/p>\r\n

Punctele La Gropi \u015fi Dealul Porcilor sunt separate de un teren neutru de circa 100-150 de metri unde, p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, nu a fost identificat niciun morm\u00e2nt.<\/p>\r\n

\u00a0Am putut stabili c\u0103 a\u015fezarea care corespunde necropolei s-a \u00eentins pe malul nordic al g\u00eerlei Jianca la punctul pe care locuitorii \u00eel numesc \u00ab La cruce \u00bb.<\/p>\r\n

A\u015fezarea se afl\u0103 situat\u0103 la SV de necropol\u0103 \u015fi la o distan\u0163\u0103 de 300 \u2014400 m. Pe acest loc, cum am mai amintit, \u00eenainte se \u00eentindeau gr\u0103dini de zarzavat, iar din anul 1970 s-a plantat vi\u0163\u0103 de vie.<\/p>\r\n

Pe temeiul unor reduse sondaje executate printre r\u00eendurile de vi\u0163\u0103 de vie am putut preciza existen\u0163a unor a\u015fez\u0103ri din etape cronologice diferite, \u00eentre care \u015fi aceea a necropolei ce ne intereseaz\u0103”<\/p>\r\n

 <\/p>\r\n

\"\"<\/p>\r\n

 <\/p>\r\n

Marele Dic\u0163ionar Geografic Al Romaniei<\/strong><\/p>\r\n

(publicat intre anii 1898-1902.) de \u00a0George Ioan Lahovari<\/a> are o referire la:<\/p>\r\n

\r\n\r\n<\/p>\r\n

” Cacale\u021bi sau Racovi\u021ba, mosie rurala, plasa. Marginea, judetul Vla\u0219ca, proprietatea Eforie! Spitalelor din Bucure\u0219ti, cu o suprafa\u021b\u0103 de 5304 hectare, r\u0103mase dup\u0103 ce s-a dat la 138 locuitori \u00eempropriet\u0103ri\u021bi \u00een 1864 suprafa\u021ba de 567 hectare.<\/p>\r\n

\r\n\r\n<\/p>\r\n

De aceast\u0103 comun\u0103 depinde \u0219i Ciochina sau Racovi\u021ba, proprietate nelocuit\u0103 ce apar\u021bine D-lui I. Marghiloman \u0219i care are suprafa\u021ba de 679\u200b ha”<\/p>\r\n

<\/p>\r\n

In „Catagrafia Tarii Romanesti din anul 1831<\/strong>„<\/p>\r\n

am gasit mentionat faptul ca satul Cacaleti apartinea mosiei manastirii Cobia, avand 63 de familii<\/p>\r\n

 <\/p>\r\n

\u00a0 \u00a0 Cea mai veche mentionare am gasit-o Intr-un document emis la 10 decembrie 1535, de catre domnitorul Radu Paisie ( nepotul lui Vlad Calugarul, fratele dupa tata al lui Vlad Tepes) \u00een care, \u00een lista martorilor actului sunt numi\u0163i \u015fi Neniul \u015fi Dragnea din Racovi\u0163a.<\/p>\r\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0Documentul judeca o pricina pentru un teren in Tatari din Vajiste ( langa Schitu Poienari, la vest de Trestenic (Tomulesti)).\u00a0 \u00a0<\/p>\r\n

\"\"<\/p>\r\n

 <\/p>\r\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0Sigur cei doi sunt din Racovita noastra , caci in lista sunt oameni din satele din zona; Vitanesti, Razmiresti, Singureni, Darasti.<\/p>\r\n

\"\"<\/p>\r\n

 <\/p>\r\n

 <\/p>\r\n

<\/p>\r\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 Prima atestare directa, nu doar conjuncturala, apare intr-un document emis la 25 mai 1568 (peste 33 de ani) de catre Petru Cel Tanar, fiul cel mai mare al lui Mircea Ciobanul<\/a> (fratele lui Radu Paisie) \u0219i al Doamnei Chiajna<\/a>, fiica lui\u00a0Petru Rare\u0219<\/a>\u00a0al\u00a0Moldove<\/a>i, prin care se valideaza cumpararea de catre un ” Nicula logofat si cu nepotul lui Nicula gramatic” de la mai multi proprietari , ” sa le fie de ocina si ohaba lor si copiilor lor ” (proprietate si cu drept de mostenire) .<\/p>\r\n

\"\"<\/p>\r\n

\u00a0 \"\"<\/p>\r\n

\u00a0Documentul este la adresa web:<\/p>\r\n

https:\/\/biblioteca-digitala.ro\/?volum=12440-documenta-romaniae-historica-drh–vi-1985<\/a><\/p>\r\n

Mai tarziu ( peste 14 ani) exista hrisovul din 7 martie 1582 prin care Mihnea Turcitul (stra-stranepot al lui Vlad Tepes) \u00eent\u0103re\u015fte m\u0103n\u0103stirii Iveri din Bucure\u015fti o parte din mosia Cacale\u0163i, „partea d\u0103ruit\u0103 de jupan Stelea sp\u0103tar „, pe care acesta o cumparase de la „Nicula, fiul lui Radu, de la Cetatea de Floci” (localitate disparuta, aflata la gura de varsare a Ialomitei, de unde era si mama lui Mihai Viteazul),<\/p>\r\n

\"\"<\/p>\r\n

\"\"<\/p>\r\n

\u00a0 \u00a0 Impreuna cu partea de Cacaleti, este daruita aceleiasi manastiri si „ocina de la Parapani (Vedea de astazi), din aceeasi zona, spre S-E, la Dunare, iar cei de acolo stiau pana de curand(2025) ca a fost mosie manastireasca.<\/p>\r\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0Stelea spatarul a fost un mare boier, originar din Balcani, cu func\u021bia de sp\u0103tar la T\u00e2rgovi\u0219te. \u00cen cea de-a doua jum\u0103tate a secolului al XVI-lea, a ridicat dou\u0103 biserici, devenite mai apoi m\u0103n\u0103stiri.<\/p>\r\n


Lucrarea poate fi consultata la adresa de web<\/p>\r\n

https:\/\/biblioteca-digitala.ro\/?volum=25064-documente-privind-istoria-romaniei–v-1952<\/a><\/p>\r\n

 <\/p>\r\n

\r\n\r\n<\/p>\r\n

In lucrarea „DOCUMENTA ROMANIAE HISTORICA, in volumul XI este analizata domnia lui Mihai Viteazul (1593-1600)<\/p>\r\n

\"\"\"\"<\/p>\r\n

Am gasit lucrarea la adresa web urmatoare:<\/p>\r\n

https:\/\/biblioteca-digitala.ro\/reviste\/carte\/iini\/documenta-romaniae-historica-b-tara-romaneasca-XI_1975_1593-1600.pdf<\/a><\/p>\r\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 Acolo, la pagina 129, este prezentat un act emis de cancelaria lui Mihai Viteazul, intre septembrie 1594- februarie 1595, prin care confirma unor locuitori din Cacaleti ( Berea, Bratco, Nan, Dade) dreptul de proprietate pe o portiune din mosia Trestenic ( astazi Tomulesti), satul vecin la Nord.<\/p>\r\n

\"\" \"\"<\/p>\r\n

\"\" \"\"<\/p>\r\n

 <\/p>\r\n

Radul voievod este Radul cel Mare, fiul lui Vlad Calugarul, si tatal lui Radu Paisie<\/p>\r\n

In lucrare sunt precizate localitatile la care se refera documentul.<\/p>\r\n

De altminteri cu satul Trestenic, sat vecin la nord, cacaletenii au tot avut legaturi.<\/p>\r\n


De acolo era mocanca Ilinca, sotia lui Dobre, fratele lui tatamare, granicer mort in Primul Razboi Mondial, si tot acolo a fost casatorita sora lor Petra.<\/p>\r\n


Acolo tatamare, la o nunta, o noapte intreaga, la concurenta cu Vasile Bigan ( tatal lui Roman), nepot de frate vitreg dar si camarad de arme, au facut curte „uneia cu palarie”, ca sa constate spre dimineata ca „era cam chioara”.<\/p>\r\n


A ramas de pomina in familie refrenul unei melodii de la acea nunta:
„Ocolii biseri-ca,
Cuscra-mi puse piedi-ca”<\/p>\r\nhttps:\/\/thebiggunsfromburnaz.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/01\/2OcoliiBiserica.mp3<\/a><\/audio>\r\n

De multe ori tata lua trenul si cobora la gara Toporu, de unde venea pe jos, si la fel procedau si alti cacaleteni, pana sa apara cursele R.A.T.A.<\/p>\r\n

Am intregistrat o intamplare cand a venit de colo cu Stan Tarata ( Navala).<\/p>\r\nhttps:\/\/thebiggunsfromburnaz.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/05\/CeSaFaciCuOcoliiBiserica.mp3<\/a><\/audio>\r\n

\"\"<\/p>\r\n

La 20 martie 1657 incepe actiunea domnitorului Constantin Serban de a inchina mo\u015fia Racovi\u021ba din jud. Vla\u015fca manastirii Cobia, din Arges, cu \u201ec\u00e2mpul, f\u00e2nt\u00e2nile \u015fi \u015federea satului \u015fi cu tot venitul de peste tot hotarul veri c\u00e2t se va afla”,\u00a0 pentru c\u0103 \u201eiaste slab\u0103 dentru toate \u015fi f\u0103r de nici un venit de nic\u0103ierea \u015fi fiind m\u0103n\u0103stire de drum \u015fi de s\u0103la\u015ful \u015fi odihna a mul\u021bi c\u0103l\u0103tori care s\u00e2nt trec\u0103tori”<\/p>\r\n

La 26 martie insusi domnitorul cumpara si daruieste manastirii o suprafata mare, si pana la 26 aprilie apar inca opt cumparari facute in numele statului de catre „slugerul T\u0103nase”, urmate de donatii.<\/p>\r\n

Peste 51 de ani, in 1708, la 4 noiembrie, domnitorul Constantin Br\u00e2ncoveanu se adres\u0103 „c\u0103l\u0103ra\u0219ilor de la Cacale\u021bi”, oameni liberi cu anumite obliga\u021bii militare (ca \u0219i c\u0103l\u0103ra\u0219ii din 1642), cu urm\u0103toarele cuvinte:<\/p>\r\n

„v\u0103 f\u0103cu Domnia mea \u00een \u0219tire c\u0103 aici la Domnia mea s\u0103 jelui egumenul de la Cobia, zic\u00e2nd cum c\u0103 v-a\u021bi dus \u00een \u021binutul turcesc de a\u021bi luat vite \u0219i le-a\u021bi tocmit c\u00e2te 33 de bani de vit\u0103 \u0219i le \u021bine\u021bi de le pa\u0219te\u021bi pe mo\u0219ia Sfintei m\u0103n\u0103stiri de la Racovi\u021ba”<\/p>\r\n

Nasul sustine ca acei calarasi ar fi fost din Gogosari de fapt ( argumentand ca este un sat mai vechi, si ca mosnenii de acolo au inceput sa isi vanda pamantul mai tarziu.<\/p>\r\n

De asemenea s-ar explica aparitia ambelor denumiri de localitati in hartile mai vechi, cum este cea din 1788, mentionata mai sus.<\/p>\r\n

La secularizarea averilor manastiresti <\/strong><\/p>\r\n

a trecut in administrarea „Eforiei spitalelor” ( tata povestea ca atunci cand era copil, ii ducea unchiul Stan Dulgheru, casatorit cu sora lui mamamare, pe el si pe „fina Mi\u021ba”, verisoara lui, in „Livada Eforiei”, sa manance mure)<\/p>\r\n

 <\/p>\r\n

La sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea<\/strong>,<\/p>\r\n

era comun\u0103, si f\u0103cea parte din plasa Marginea a jude\u021bului Vla\u0219ca , sub de numirea de Cacale\u021bi (sau Racovi\u021ba), format\u0103 numai din satul de re\u0219edin\u021b\u0103, cu 1037 de locuitori, o biseric\u0103 \u0219i o \u0219coal\u0103 mixt\u0103 cu 67 de elevi (dintre care 12 fete). Anuarul Socec din 1925 consemneaz\u0103 comuna \u00een plasa Dun\u0103rea a aceluia\u0219i jude\u021b ca av\u00e2nd 2916 locuitori \u00een unicul ei sat.<\/p>\r\n

\u00cen 1931, \u00een comuna Cacale\u021bi a mai ap\u0103rut \u0219i satul Ardeleni.<\/p>\r\n

\u00cen 1950, comuna a trecut \u00een administrarea raionului Giurgiu din regiunea Bucure\u0219ti.<\/p>\r\n

\u00cen 1964, satul \u0219i comuna Cacale\u021bi au primit denumirea de Izvoru.<\/strong><\/p>\r\n

Nu a fost de bun augur: in aproximativ 10 ani incepe depopularea satului, chiar daca o perioada lucrurile au mers bine si oamenii se adaptasera, ca de altminteri in\u00a0 toata Romania<\/p>\r\n

Dar, cum spune cronicarul,<\/p>\r\n

„Nu sunt vremurile sub oameni,<\/p>\r\n

Ci bietul om sub vremi”<\/p>\r\n

\u00cen 1968, comunele Gogo\u0219ari \u0219i Izvoru au trecut la jude\u021bul Ilfov, tot atunci satul Ardeleni fiind desfiin\u021bat \u0219i comasat cu satul Izvoru, iar comuna Izvoru fiind desfiin\u021bat\u0103 \u0219i satul Izvoru trec\u00e2nd la comuna Gogo\u0219ari.<\/p>\r\n

( Informatiile de mai sus le-am luat din Wikipedia)<\/p>\r\n

 <\/p>\r\n

Prin anii 60-70, oamenii din sat inca isi faceau planuri de viitor:<\/p>\r\n

– urma sa se asfalteze drumul spre Alexandria (Drumul figura pe harti ca accesibil, si mai intepeneau cu vreo rulota unii turisti pe la Padin\u0103, de ii scotea „Ciuciu” cu magarii.<\/p>\r\n

Chiar si in 2024, Google maps il recomanda ca drum cu economie de benzina spre Pitesti, prin Alexandria-Rosiori de Vede.<\/p>\r\n

A dat Dumnezeu si in 2025, prin planul „Anghel Saligny”, s-a asfaltat in sfarsit).<\/p>\r\n

– se construise a doua scoala, ” Scoala dupa deal”. Fotografiile de mai jos cred ca sunt de la inaugurare.<\/p>\r\n

\"\"<\/p>\r\n

\"\"<\/p>\r\n

In prezidiu este si mama ( a fost directoare o vreme, cand a venit la Izvoru dupa casatoria cu tata, ea fiind din Buzau).\u00a0<\/p>\r\n

In fotografiile de mai jos apar dl. Bilcea-Daia, si d-na Popescu, cred<\/p>\r\n

. \"\" \"\" \"\"<\/p>\r\n

\u00a0 – tinerii ieseau la plimbare in parcul dintre scoala si dispensar,<\/p>\r\n

\"\"<\/p>\r\n

– studentii veneau acasa cat de des puteau (Florin Dracea, un cunoscut putin mai mare ca mine imi povestea ca venea special de la Bucuresti ” sa joace tenis cu Ion Mocanu’), – echipa de fotbal „Spicul” juca pe picior de egalitate cu echipele din Giurgiu,<\/p>\r\n

– la „Ziua Recoltei” se umplea stadionul (cu gazonul invidiat de alte echipe) de lume:<\/p>\r\n

se organizau concursuri de alergat in sac, de catarat pe stalpul uns cu vaselina, cu premiu un purcel, un „nea Marin” parca, vindea inghetata despre care unii mai glumeti spuneau ca e „facuta cu oua de cioara si lapte de magareata” ( lapte ajuns acum la mare cautare),<\/p>\r\n

-la dispensar erau doctori tineri care faceau naveta saptamanal la Bucuresti, si multe altele<\/p>\r\n

Dintr-o data, prin ’73, parca un vant a luat pe sus satul: multi s-au mutat ba la Giurgiu, ba la Bucuresti, iar noi, cei de 12 ani pe atunci, ar fi trebuit sa facem lectiile de ciclul 2 la Gogosari. (Cei mai mici ca mine am aflat de curand ca asa au patit)<\/p>\r\n

\"\" \"\"<\/p>\r\n

Generatia sorei mele, Daniela, nascuta in 1967, in clasa a II-a, , invatator fiindu-le tata ( mie mama). Inca mai erau copii la scoala, aici 21.<\/p>\r\n

In fotografia de mai sus sunt domnul Gealatu, director,\u00a0 Domnul si Doamna Popescu, al doilea cuplu de invatatori, si profesorul de matematica,.<\/p>\r\n

Totusi urmau sa se desfiinteze posturi de invatatori, caci deja erau putini copii.<\/p>\r\n

Asa ca ai mei\u00a0 ” si-au luat hamul si prastia”, cum ii placea sa spuna mamei, s-au pus cu burta pe carte ( parca ii vad vara, in luna lui Cuptor, in tinute lejere) , si s-au p.us la punct o vara intreaga cu materia.<\/p>\r\n

Au avut noroc ca s-a organizat concurs pentru posturi de invatatori la Giurgiu ( doar atunci, pentru ca dupa aceea ‘s-au inchis orasele”), si tata a fost primul, cu nota 10,50 ( aveau gradul I profesional).<\/p>\r\n

Bucuros, a exclamat atunci „Excelsior” ( „mai sus”, dar ma indoiesc sa fi fost cineva\u00a0 care sa fi inteles cuvantul= el facuse latina serioasa la Scoala Normala, unde in perioada interbelica predau profesori de la Universitate si de la Conservator )<\/p>\r\n

 <\/p>\r\n

” Tineti hora, mai baieti,<\/p>\r\n

Ca la noi, la Cacaleti”<\/p>\r\n

Asa mi-a spus tata ca se striga la hora ( mai avea un vers, dar e licentios)<\/p>\r\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0\u00a0<\/p>\r\n

\u00a0 \u00a0Satul figura, se pare, pe hartile rusesti:<\/p>\r\n

tata povesteste cum in al doilea razboi mondial, dupa intoarcera armelor, a trecut un convoi de carute cu soldati rusi, venind dinspre nord, de la Toporu-Tomulesti, intreband de „Bragadiru, Bragadiru”.<\/p>\r\n

L-au „cooptat” pe unchiul\u00a0 Stan Dulgheru sa ii duca acolo. Acesta a reusit sa se fofileze si i-a pasat lui Gh Gogoasa, ca el e „ginere in casa” si stie drumul.<\/p>\r\nhttps:\/\/thebiggunsfromburnaz.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/04\/DrumBurnazuRusiBragadiru.mp3<\/a><\/audio>\r\nhttps:\/\/thebiggunsfromburnaz.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/04\/RusiiBragadiruDelaTrestenikTomulestiStanDlghNixNicutzuCaPlaszGhBiganLaGhGogoasha.mp3<\/a><\/audio>\r\n

Tata spune ca pazea niste gutui, si auzind vorba, s-a pregatit sa prinda hotii:<\/p>\r\n

Cand colo, erau soldatii rusi: ploua si se adapostisera cu carutele sub ulmii mari de la drum, langa casa veche (Nefiind fructiferi, eram nedumerit de utilitatea lor: tata mi-a explicat ca la umbra lor se adaposteau vitele de arsita verii).<\/p>\r\n

Auzisera ca in Basarabia deportasera familiile care detineau carti, si toata noaptea au carat cartile in „groapa de bucate” de sub una din camere.<\/p>\r\nhttps:\/\/thebiggunsfromburnaz.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/04\/PazaGutuiRusi.mp3<\/a><\/audio>\r\n

Frica de rusi a ramas in constiinta colectiva:<\/p>\r\n

cand tanti Mi\u021ba, verisoara lui tata, fata lui unchiul Calin, fratele lui mamamare, casatorita cu unchiul Alu\u0219 ( Anghel) Marlogeanu, lucrand la camp, spre Beiu, a auzit vorbind intre ei niste vecini, bulgari de neam, si a fugit ” la caruta” speriata: ” Ru\u0219ii, vin ru\u0219ii!”<\/p>\r\nhttps:\/\/thebiggunsfromburnaz.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/04\/TantiMitzaRusiiBGvecinikPamantUAlushLaBeiu.mp3<\/a><\/audio>\r\n

Tot prin zona, pe la Draghiceanu, a trecut si Osman Pasa, mergand de la Plevna, in prizonierat la rusi.<\/p>\r\n

Fiind iarna, l-au gazduit la Draghiceanu, in casa la cineva de alde Furniga.<\/p>\r\n

Drept multumire, la plecare i-a lasat calul lui ( fapt povestit de na\u0219ul Stancu Nedea intr-o nuvela, „Calul lui Osman”)<\/p>\r\nhttps:\/\/thebiggunsfromburnaz.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/04\/CalOsmanCazatFurniga.mp3<\/a><\/audio>\r\n

IMPREJURIMI<\/p>\r\n

Pe langa sat treceau ” drecsiile”, drumuri trasate mai demult, intr-o actiune de sistematizare a teritoriului, abandonata se pare:<\/p>\r\n

una trecea pe la nord, paralela cu soseaua spre Putineiu, si alta pe la marginea de apus a satului, venind dinspre nord, de la „Padina”<\/p>\r\nhttps:\/\/thebiggunsfromburnaz.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/04\/DrecsieApusSatBalaceanuBuradel.mp3<\/a><\/audio>\r\n

– tot spre apus era „Padina”<\/p>\r\nhttps:\/\/thebiggunsfromburnaz.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/04\/PadinaDelaTroitza.mp3<\/a><\/audio>\r\n

Tufanul\u00a0 ( stejar singuratic),<\/p>\r\n

ramasita a codrilor Vlasiei, de pe drumul de la Gogosari la Giurgiu, dupa Valea Ciuvicii, la curba dinainte de fostul IAS.<\/p>\r\n

La radacina lui ar fi „jucat” flacari\u00a0 deasupra unei comori.<\/p>\r\n

\"\"<\/p>\r\n

Satul BURNAZU ( ARDELENI)<\/p>\r\n

Cu icoana la mocani :<\/p>\r\n

De Craciun, fiind viscol, preotul a ratacit drumul si a ajuns la Contesti<\/p>\r\n

„Au mai rabdat o zi fara sa guste sorici, sarmale”<\/p>\r\nhttps:\/\/thebiggunsfromburnaz.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/05\/CuIcoanaLaMocaniNimeritContzesti.mp3<\/a><\/audio>\r\n

Este vorba despre un sat mai spre sud, intemeiat de familii de „mocani”, ciobani originari din Marginimea Sibiului, Dumbrava Sibiului, Valcea, improprietariti in Burnaz, deoarece in muntii lor nu au avut sa le dea.<\/p>\r\n

De altminteri, nu erau total straini de loc, facand de mult transhumanta cu oile in Lunca Dunarii.<\/p>\r\n

Am cunoscut pe cineva de acolo din neamul Vonica, neam mentionat si de Sadoveanu intr-o nuvela cu actiunea in Dobrogea.<\/p>\r\n

Mocanii veneau la hore, si ii uimeau pe cacaleteni cu invartitele lor: ” nu le-o veni ameteala?”.<\/p>\r\n

Am vrut in copilarie, pe la vreo 12 ani sa ajung acolo, cu bicicleta, pe Drumul Postei, dar vazand in departare niste caini mari fugarind ceva, nu am stiut cum sa fac mai repede cale intoarsa.<\/p>\r\n

Aveam la mine un tarus de fier, dat de tata sa ma apar, dar am preferat varianta non-violenta, rusinoasa, dar sanatoasa.<\/p>\r\n

DIVERSE INTAMPLARI<\/p>\r\n

3 biciclete in sat<\/p>\r\nhttps:\/\/thebiggunsfromburnaz.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/04\/3BicicleteInSat.mp3<\/a><\/audio>\r\n

Invatatorul Dragan: ” Cui ii place.. Cui nu, il. ( L-a trimis la origiji)<\/p>\r\nhttps:\/\/thebiggunsfromburnaz.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/02\/InvDraganCizmeVaraCuiIiPlace.mp3<\/a><\/audio>\r\n

FAMILII<\/p>\r\n

MARLOGEANU<\/p>\r\n

Primul Marlogeanu a fost Petre,\u00a0 venit de la Teleorman, gazda de hoti de cai.<\/p>\r\n

El l-a impuscat pe al treilea Bigan venit de la Teleorman, deoarece acesta l-a recunoscut cand au venit noaptea\u00a0 ca sa ii fure „calul de calaras”, si i-a strigat ” Te cunosc, Petre!”.<\/p>\r\nhttps:\/\/thebiggunsfromburnaz.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/MarlogeniPetreLeatMoshikuGazdaHotiCai.mp3<\/a><\/audio>\r\n

Dintre copiii lui, cu tata l-am analizat doar pe Petru\u0219, care a fost primar ( ales la 9 august 1864) .<\/p>\r\n

Copiii lui au fost Ilie (Leu), Radu, Nidelea, si o fata , casatorita cu cineva din neamul Budacu.<\/p>\r\n

Ilie, printre altii, l-a avut pe Mircea Marlogeanu, profesor de limba romana : acesta , la randul lui, a avut 2 copii, o fata si un baiat autist, il mai vad prin Giurgiu.<\/p>\r\n

Nidelea a avut porecla Fericea:<\/p>\r\n

le tot spunea tiganilor: ” ferice de voi, ca nu aveti pamant: nu trebuie sa sapati, sa pliviti.”<\/p>\r\n

Si Fericea i-a ramas numele.<\/p>\r\n

A avut 3 baieti ( unul a murit pe front) si o fata, handicapata.<\/p>\r\n

Al treilea a fost ” unchiul Alu\u0219 ( Anghel), casatorit cu ” tanti Mita”, verisoara primara a lui tata, fata lui unchiul Calin Nedea, frate cu Mamare.<\/p>\r\n

Tata povesteste o intamplare cu pistoale , la „strigatul peste sat”, de lasata secului<\/p>\r\nhttps:\/\/thebiggunsfromburnaz.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/AlushAnghelStrigPesteSatVsFaneataPistoale.mp3<\/a><\/audio>\r\n

CALOTA<\/p>\r\n

I-am mentionat pentru Radu Calota, profesor de muzica si prieten bun inca din Scoala Normala cu tata.<\/p>\r\n

Tata i-a fost nas, dar ceremonia a fost semiclandestina, la ei acasa, intrucat erau membri de partid ( inrolati volens-nolens, fiind cadre didactice).<\/p>\r\n

\"\"<\/p>\r\n

Aici suntem la Calimanesti, unde am tot mers pana prin 1975, sa se trateze cu apele de la „Izvorul 9”.<\/p>\r\n

\"\"<\/p>\r\n

In fotografia de mai sus este in fundal, impreuna cu tata, la una din serbari, probabil ( nu este mentionat nimic pe verso).<\/p>\r\n

Tatal lui, unchiul Florea ( porecla Cucu), a fost prieten bun cu tatamare: l-am apucat si eu, voinic, hatru si glumet.<\/p>\r\n

Finul Radu, semanand cu mama lui, tusa Floarea, micuta de statura, la hora obisnuia sa strige: ” Nu te uita ca sant mic, c-am pe tata mai voinic!”.<\/p>\r\n

A fost jucaus, si la nunta lui Danut, baiatul lui, a dat o reprezentatie de pomina, jucand „Calu\u0219ul”.<\/p>\r\n

Pe fata lui, fina Mirela ( semana leit cu tusa Floarea, bunica ei), a botezat-o sora mea Daniela.<\/p>\r\n

Acum este in Anglia, si a luat-o cu ea si pe fina Vi\u021ba, caci finul Radu s-a prapadit de mult.<\/p>\r\n

Sora lui, tanti Ilinca, a fost asistenta medicala la dispensarul din sat, si cu Florin, baiatul lui, suntem prieteni.<\/p>\r\n

A facut Silvicultura ( surprinzator pentru mine, caci nu il stiam sportiv si dornic de natura) = Unchiul Florea ( „Tetea” ii spuneau nepotii) il tachina: ” Ferica de padurar, ca se plimba sub umbrar”<\/p>\r\n

FOTA<\/p>\r\n

Nasul Stancu Nedea\u00a0 spune ca au venit din nordul judetului, si s-au numit Chirpiliu (suna asemanator cu Kupruliu, numele unei familii de viziri celebri din Imperiul Otoman).<\/p>\r\n

Purtau sort, si prin analogie cu fota din costumul popular, au fost „botezati” asa, si dupa „bunul” obicei al locului, asa le-a ramas numele.<\/p>\r\n

Au fost neam mare, dintre ei as mentiona pe Ioana Fota, mama profesorului Dracea, si prima sotie a lui Dumitru Dracea.<\/p>\r\n

Aceasta era fata lui Vasile Fota, primul venit.<\/p>\r\n

O sora a lui Vasile Fota s-a numit tot Ioana, si\u00a0 s-a casatorit la Draghiceanu cu Anghel Nedea, tatal lui Radu Nedea, tatal bunicii mele paterne, Floarea.<\/p>\r\n

Aceasta era deci verisoara de al 2-lea cu copii lui Dumitru ( Dinu) Dracea si ai Ioanei ( Vasile) Fota.<\/p>\r\n

Despre acestia am vorbit in pagina dedicata familiei Dracea.<\/p>\r\n

Dumitru Dracea luase impreuna cu cumnatul Stoica Fota , masina de treierat.<\/p>\r\n

A avut si moara dinspre Draghiceanu, unde i-au dat foc la 1907 lui Alecu, vataful boierului Fane Pop.<\/p>\r\n

Nasul Stancu Nedea spune in nuvela „Flacari pe Burnaz” , toata povestea lui 1907 de la Cacaleti.<\/p>\r\n

BUDACU (uniti cu Petrus Marlogeanu)<\/p>\r\n

Nu stiam numele, dar tata i-a pomenit pentru ca baiatul lui „Budacu batran” (cel casatorit cu sora lui Nidelea Marlogeanu), fiind cioban cu oile pe Sabanu, i-a luat apararea.<\/p>\r\n

S-a intamplat cand baiatul lui Stelica Grozea, deoseama sau cu un an mai mare decat tata, l-a amenintat cu cutitul, pentru ca tata ( era cu caii la pascut), ar fi intrat pe locul lor.<\/p>\r\n

Sabanu ( numele unei luni din calendarul turcesc)\u00a0 este valea care vine de la rasarit, dinspre Putineiu, pana ” la Moara”, la sosea<\/p>\r\n

Paraul s-a format in timp = tata spune ca la inceput era apa doar dupa ploile mari).<\/p>\r\nhttps:\/\/thebiggunsfromburnaz.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/05\/BaiatBudacuAjutorVsBaiatStelicaGrozea.mp3<\/a><\/audio>\r\nhttps:\/\/thebiggunsfromburnaz.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/05\/Budacu2BatausiUnitiCu-PetrusMarlogeanu.mp3<\/a><\/audio>\r\n

BERBEC<\/p>\r\n

Berbecii au fost neam mare si vechi in Cacaleti,\u00a0 asezati pe langa garla, si dintre ei i-am mentionat pe urmatorii.<\/p>\r\n

BURADEL (porecla),<\/p>\r\n

Statea pe langa fantanile mari, din jos de scoala.<\/p>\r\n

Dintre copii lui tata le mentioneaza pe dadaM\u00e2ia ( Maria), dada Cula ( Necula), si daOnica (Ioana-diminutiv Onica), dada fiind apelativul pentru sora mai mare ( doda din Banat), iar nenea pentru fratele mai mare.<\/p>\r\n

Le-a retinut, fiind rude cu familia Nedea, prin Ioana(DaOnica),\u00a0 casatorita cu Enache, fratele strabunicului Radu Nedea.<\/p>\r\n

Dada M\u00e2ia s-a casatorit in neamul Burila, a avut un baiat deoseama cu nasu Stancu Nedea, invatator la Baneasa de Giurgiu, („semana cu unchiul Lixandru Prodan”), doua fete, si inca un baiat ramas acasa.<\/p>\r\n

Dada Cula s-a casatorit\u00a0 cu Deciu, perceptor la Ralesti, a avut 3 copii, unul mort pe front, o fata si inca un baiat, vecin de loc pe „Bratianca” (il tachina Tata mare ca o se insoare cu fata „verisoarei Bica de la Ralesti , ” o beldie”)<\/p>\r\nhttps:\/\/thebiggunsfromburnaz.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/05\/CuFataBuradelDadeMaiCulaCuDeciu-1.mp3<\/a><\/audio>\r\n

STAN BERBEC<\/p>\r\n

Doi baieti ai lui , Ilie ( casatorit cu fata lui „Varu Cae” Dulgheru, sora „mutilor”) si fratele lui Stan l-au omorat pe Cucuregi, dupa ce acesta il batuse pe Ilie, am povestit asta in pagina ” Batalii”<\/p>\r\nhttps:\/\/thebiggunsfromburnaz.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/05\/BaiatStanBerbecFrateIlieCuOiOmoratCucuregi.mp3<\/a><\/audio>\r\n

NI\u021aU (Ion) BERBEC<\/p>\r\n

Avea bordei la vie , pe „Drecsie”, dincolo de „putul lui Dobre Chiru”, varuit, cu butoaie pe categorii. Nu era incuiat, si cand voia sa bea, il intreba: ” de care imi dai, Tudorache?”<\/p>\r\nhttps:\/\/thebiggunsfromburnaz.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/05\/BeciIonNituTudorache.mp3<\/a><\/audio>\r\nhttps:\/\/thebiggunsfromburnaz.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/05\/PutzDobreChiruBordeiNitzuBerbec.mp3<\/a><\/audio>\r\n

Dintre copii lui, tata mi-a povestit despre Iancu, mos Dobre, si despre\u00a0 o fata care s-a casatorit cu „Pochindeaua”, cel cu ” Ba, lasa gluma, da caciula”.<\/p>\r\n

Il chema Iosifescu, si era venit de la Pitesti. Porecla s-a lipit de el la un joc de carti cu tiganii.<\/p>\r\nhttps:\/\/thebiggunsfromburnaz.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/05\/PochindeauaCuSoraUnchiuDobreBerbecGafaMamaStelica.mp3<\/a><\/audio>\r\n

 <\/p>\r\n

Mos Iancu<\/p>\r\n

ii fura porumb din patul lui Tudorache Contesteanu, care tinea carciuma peste sosea, in coltul opus casei lui finul Niculae, unde eu am apucat „lotul agricol” al scolii.<\/p>\r\n

Dupa aceea i-l dadea tot lui, pe bautura.<\/p>\r\n

Acesta se cam prinsese:<\/p>\r\n

-mai Iancule, porumbul asta cam seamana cu al meu<\/p>\r\n

-Ei, porumb, acolo!<\/p>\r\nhttps:\/\/thebiggunsfromburnaz.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/05\/CununatDeEneDrugaFurtTudorache.mp3<\/a><\/audio>\r\nhttps:\/\/thebiggunsfromburnaz.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/05\/FostVeterinarArmataDecareImiDaiTudorache.mp3<\/a><\/audio>\r\n

Fusese veterinar in armata, si era util conunitatii.<\/p>\r\n

Il cununase Ene Bigan, varul lui tatamare, cel care il atacase ajutat de Tudor Druga si cumnatul Marlogeanu, si mai ca il stransese de gat.<\/p>\r\n

Tata zice ca „se unisera la furat”.<\/p>\r\nhttps:\/\/thebiggunsfromburnaz.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/05\/CununatDeEneDrugaFurtTudorache-1.mp3<\/a><\/audio>\r\n

Mos Dobre alu’ Ni\u021bu<\/p>\r\n

L-am apucat si eu, parca il vad stand pe un scaunel la casa veche. voinic si hatru: ma simpatiza, desi eram un copil mai introvertit.<\/p>\r\n

A avut 4 copii:<\/p>\r\n

Vasilina casatorita cu Niculae Tonca (sotul ei tinea beciul incuiat, si cheia la el, ca era bautoare)\u00a0<\/p>\r\n

Marita(Maria) casatorita cu vecinul nea Ilie Druga,<\/p>\r\n

Vergina casatorita cu „Rusu”, nepotul lui Gheorghe Bou, fratele vitreg al lui tatamare,<\/p>\r\n

si pe finul Niculae, casatorit cu „tanti Mita”(Maria), verisoara lui tata, fata surorii lui mamamare casatorita cu Stan Dulgheru.<\/p>\r\nhttps:\/\/thebiggunsfromburnaz.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/05\/CopiiMosDobre-VasilinaToncaNiculaeVerginaMaritzaBigani.mp3<\/a><\/audio>\r\nhttps:\/\/thebiggunsfromburnaz.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/05\/CopiiMosDobre2.mp3<\/a><\/audio>\r\nhttps:\/\/thebiggunsfromburnaz.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/05\/CopiiMosDobre3.mp3<\/a><\/audio>\r\n

Costache Berbec<\/p>\r\n

Fusese vecin cu unchiu’ Marinica, si o fata a lui, casatorita cu Dragan, a ramas la casa batraneasca.<\/p>\r\n

A mai avut o fata\u00a0 croitoreasa (nevasta lui Gurin), pe Lenuta in Ralesti, Dragne si pe Florea, cel mai mare,\u00a0<\/p>\r\n

Acesta a avut copii pe Petre, care\u00a0 a facut facultatea\u00a0 de matematica, pe Nelu, inginer, si pe Dorica.<\/p>\r\nhttps:\/\/thebiggunsfromburnaz.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/TataDoricaSons.mp3<\/a><\/audio>\r\n

N-a avut ce face si a fost simpatizant legionar<\/p>\r\nhttps:\/\/thebiggunsfromburnaz.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/PetreProfMateFataProgSoricaSemidoctaChiabur.mp3<\/a><\/audio>\r\n

Tata l-a mentiona deoarece la una din fetele lui, Dorica (Tudora ii spunea nasa), la Campina, a stat nasu cand a iesit la pnsie,, el neavand copii.<\/p>\r\n

\"\"<\/p>\r\n

Nu a functionat, asa ca s-a stabilit la Giurgiu (norocul meu, ca am stat in gazda la el):<\/p>\r\n

nasa povestea ca faceau economie de curent = ” vedem sa bagam in gura” .<\/p>\r\n

Petre Berbec, prof de matematica in Bucuresti, a fost prieten cu unchiu’ Nicu, fratele mai mic al lui tata ( si tovaras de pahar)<\/p>\r\nhttps:\/\/thebiggunsfromburnaz.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/PetricaBerbecNepotMosCostacheAmicUnchiuNicu.mp3<\/a><\/audio>\r\n

NAVALA<\/p>\r\n

S-au numit de fapt Jurubita, numele de Navala l-a primit stramosul lor de la un boier, care l-a apostrofat :” ho, unde dai navala?” . Gheorghe, unul din descendentii lui, a avut o iapa, Reverenda, care s-a speriat de o gasca ce dadea din aripi intr-o caruta, si a ramas intamplarea de poveste in sat<\/p>\r\nhttps:\/\/thebiggunsfromburnaz.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/05\/ReverendaCalSpaimaGasca.mp3<\/a><\/audio>\r\n

a avut 7-8\u00a0 copii : Stan (Tar\u00e2\u021b\u0103), Nita, „Maria neichii Marie” casatorita cu Gheorghe Bigan (Bou) , fratele vitreg dupa mama al lui tatamare, alta cu un baiat al lui Tudor Druga , Badea bunicul lui Marcel Navala, un baiat\u00a0 cu un an mai mare ca mine, care s-a facut profesor de matematica ( tatal lui era „nea Stan”, el distribuia painea de la brutaria din sat, la chioscul de langa dispensar, si mama din neamul Furniga ).<\/p>\r\nhttps:\/\/thebiggunsfromburnaz.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/05\/CopiiTaratza.mp3<\/a><\/audio>\r\n

Tata mi-a povestit despre ramura lui Stan Navala, cunoscut in sat cu numele Tar\u00e2\u021b\u0103 A stat vizavi de biserica, pe colt, o casa care imi placea (inainte a stat acolo popa Pandelea, dupa ce inainte statuse la noi, si de unde\u00a0 mai apoi a plecat la Botoroaga, de unde era de fel) si unde o vreme a fost locul de unde luam painea facuta la brutaria CAP-ului ( era tare buna, si de cateva ori pana sa ajung acasa, ii mancam mai toata coaja frumos rumenita.)<\/p>\r\nhttps:\/\/thebiggunsfromburnaz.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/05\/StanTarataCopii.mp3<\/a><\/audio>\r\n

A avut 3 fete si un baiat, una deoseama cu tata, a doua casatorita cu Licuta, si a treia cu Radulescu, din Giurgiu. Baiatul ei este Viorel Radulescu, cu 3 ani mai mare ca mine<\/p>\r\n

IV\u0102NU\u0218<\/p>\r\n

Ghita Ivanus a fost presedintele CAP-ului. A avut un frate, pe Cristache, contabil la CAP<\/p>\r\nhttps:\/\/thebiggunsfromburnaz.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/PetreTataGhitzaCristacheFugaritDobricaCojocea.mp3<\/a><\/audio>\r\n

Ghita statea la deal de noi , intre Roman si Burnea. Acolo ne jucam noi, copiii de pe ulita: eu, Luiza Dracea, Marioara lui Burnea. (generatia mea), Mariana, fata lui Ghita, si Manea Florea, ei doi cu 2-3 ani mai mari, „de-a pitita, de-a fugita”. „De-a casele ” ne jucam langa curtea noastra , ca era drumul mai jos decat curtile, si malul de pamant era numai bun de imaginat case. Tatal lui Ghita a fost Petre, iar bunicul Ion a fost frate cu prima sotie a lui Mos Marin, strabunicul<\/p>\r\nhttps:\/\/thebiggunsfromburnaz.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/05\/IonPetreGhita.mp3<\/a><\/audio>\r\nhttps:\/\/thebiggunsfromburnaz.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/PetreBunicMarianaIonhotiiBaVsCucuregiCosticaCataramaMortRazboiISotie1.mp3<\/a><\/audio>\r\n

De acea Mos Marin a facut mai multi fini, din Ivanusi<\/p>\r\nhttps:\/\/thebiggunsfromburnaz.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/IvanusFiniBatu.mp3<\/a><\/audio>\r\n

TOPOREANU ( SAITOC)<\/p>\r\n

-Marin Toporeanu era pe ulita noastra, si se casatorise cu „tusa Ionica”, fata lui „Tatica Lazar” Raboj, nepoata de var al doilea a lui Tata. -Ion era cu 1 an mai mic decat Tata, s-a casatorit cu Marioara, fata lui finul Nicolae Trap (Popa) -Maria ( porecla Jegarlia), a fost prima sotie a lui unchiu Marinica, fratele lui tata. S-a casatorit cu Berbec, pe langa tusa Ioana, sora lui tatamare, – Costica a murit la fotbal, pe stadionul vechi, unde s-a facut dispensarul, ca a baut apa rece: alerga repede.<\/p>\r\nhttps:\/\/thebiggunsfromburnaz.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/ToporeniSaitoc.mp3<\/a><\/audio>\r\nhttps:\/\/thebiggunsfromburnaz.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/MarinIonCosticaJegarliaSpraLngaFlChiru.mp3<\/a><\/audio>\r\n

CHICAN<\/p>\r\n

Dintre acestia , tata il mentioneaza pe Zamfir Chican,. Acesta , ramas si el vaduv cu doi copii,\u00a0 s-a casatorit cu vaduva lui Dobre Bigan, fratele lui tatamare decedat in razboi. Ea era „mocanca” din Trestenic ( Tomulesti de astazi),\u00a0 si dupa moartea lui, s-a dus inapoi. Zamfir Chican s-a dus dupa ea, si a adus-o la Cacaleti. Ea si-a pastrat numele de Bigan, ca sa ia pensie de erou de razboi. A avut copii pe Marin Chican ( deoseama cu Tanti Nina, sora lui tata, si premiant) , pe Petre ( al Puichii) cam leat cu unchiul Marinica, pe Tomarcas, (casatorit cu fata lui Ilie – fiul lui Tudor Druga, protagonistul intamplarii cu cumnatul Didi Furniga), pe Elena casatorita cu Didi Furniga, deoseama cu tata si colega de clasa , inscrisa la scoala cu numele de Bigan.<\/p>\r\nhttps:\/\/thebiggunsfromburnaz.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/Ilinca2copiiChican.mp3<\/a><\/audio>\r\nhttps:\/\/thebiggunsfromburnaz.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/CopiiMocancaChicani.mp3<\/a><\/audio>\r\nhttps:\/\/thebiggunsfromburnaz.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/CopiiIlincaMarinElenaCuDidiFurnigaPetreTzomarcashSubPat-1.mp3<\/a><\/audio>\r\n

Marin era apucator si impreuna cu altii au vrut sa il fure pe „Cucu”, unchiul Florea Calota, tatal lui finul Radu Calota ( acesta i-a simtit, si fiind voinic, s-a luat dupa ei: Marin Chican l-a pandit, si l-a atacat)<\/p>\r\nhttps:\/\/thebiggunsfromburnaz.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/MarinTataCumnatRadulescuFratePetreAlPuichiiHotAtacatCucu.mp3<\/a><\/audio>\r\nhttps:\/\/thebiggunsfromburnaz.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/MocancaIlincaTrstnkLuaZamfurChicanAventuraFatDidiFurniga.mp3<\/a><\/audio>\r\nhttps:\/\/thebiggunsfromburnaz.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/CopiiIlincaMarinElenaCuDidiFurnigaPetreTzomarcashSubPat.mp3<\/a><\/audio>\r\n

Dintre nepotii ei, eu il stiu pe Rodica, baiatul lui Petre ( al Puichii), si pe cumnatul lui, Viorel Radulescu (nepotul lui „Tarata”, si sef la OJT Giurgiu)<\/p>\r\nhttps:\/\/thebiggunsfromburnaz.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/CumnatViorelRsdulescuVarRodicaAlPuichii.mp3<\/a><\/audio>\r\n

Tudorache<\/p>\r\n

Tudorache Contesteanu venise din Teleorman, si deschisese\u00a0 carciuma pe coltul opus casei lui Mos Dobre alu Nitu, unde ulterior am apucat eu ca elev lotul agricol al scolii. Teoretic ar fi trebuit sa „facem practica”, dar<\/p>\r\nhttps:\/\/thebiggunsfromburnaz.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/05\/Tudorache.mp3<\/a><\/audio>\r\n

Pavel tiganul<\/p>\r\n

El era veteran de razboi, dar umbla cu traista prin sat, cu cersitul. Dupa ce l-au ingropat (aveam vreo 10 ani eu), a fost mare valva in tiganie ( era chiar pe coasta dealului unde era cimitirul), ca s-a facut strigoi. Au vrut sa il dezgroape, sa ii bata un tarus in inima: nu stiu ce s-a mai intamplat. A avut 13 neveste, ca asa era obiceiul la ei.<\/p>\r\nhttps:\/\/thebiggunsfromburnaz.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/PavelTz13NevesteDapaunSaIlDauprimisePeAlbina.mp3<\/a><\/audio>\r\n

Da Cocos a avut 30.<\/p>\r\n

Lucrau la Mos Marin la cazaneata, si pe langa plata mai cereau: ” Da nu dai si o tuica, ca si treaba buna iti fac”<\/p>\r\nhttps:\/\/thebiggunsfromburnaz.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/DaCocos30nevesteSiTreabaBunaitFac.mp3<\/a><\/audio>\r\n

Radu Mutu<\/p>\r\n

Si sotia lui era muta, dar copiii ” au iesit cu vorba”. O fata de-a lui a avut o aventura cu vecinul „Nicu lui Blana”, care la randul lui a fost inselat de sotia Vergina cu fratele Rusu<\/p>\r\nhttps:\/\/thebiggunsfromburnaz.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/RaduMutusotiaMutiNicuBlanaFataRdMutVerginaRusu.mp3<\/a><\/audio>\r\n

El l-a salvat pe „picior de lemn”, tragandu-l din batoza care il prinsese.<\/p>\r\nhttps:\/\/thebiggunsfromburnaz.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/RaduMutuBabaAndreicaNavemBanimaicaSalvatPiciorLemnTreier.mp3<\/a><\/audio>\r\n

Pa\u0219lae,<\/p>\r\n

tatal lui Nea Marin Zmeu, vecin cu noi. La Petru Rare\u0219 l-a gasit tatamare la scoala, acolo l-a lasat.<\/p>\r\nhttps:\/\/thebiggunsfromburnaz.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/PashlaeTataNeaMarinZmeuIlieTataVeronicaCuSoraTataMknsh.mp3<\/a><\/audio>\r\n

Patulan<\/p>\r\n

Gogu lu Roman spunea ca in al doilea razboi, la misiuni periculoase, el se baga. A si fost ranit intr-una. Baut fiind, a cazut din car. si zacand in soare, a murit.<\/p>\r\nhttps:\/\/thebiggunsfromburnaz.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/PatulanSerbanVoluntarMisiuniMortBautInSoare.mp3<\/a><\/audio>\r\n

Nea Marin Castravete, frizer<\/p>\r\nhttps:\/\/thebiggunsfromburnaz.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/Castravete.mp3<\/a><\/audio>\r\n

End<\/p>\r\n

 <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","template":"","meta":{"footnotes":""},"class_list":["post-1827","page","type-page","status-publish","hentry"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/thebiggunsfromburnaz.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/1827","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/thebiggunsfromburnaz.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/thebiggunsfromburnaz.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/thebiggunsfromburnaz.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/thebiggunsfromburnaz.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1827"}],"version-history":[{"count":361,"href":"https:\/\/thebiggunsfromburnaz.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/1827\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3846,"href":"https:\/\/thebiggunsfromburnaz.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/1827\/revisions\/3846"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/thebiggunsfromburnaz.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1827"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}