O fata s-a casatorit cu Florea Balaban, urmatoarea ulita spre apus, pe colt. Stiu si eu casa, ca acolo era derdeluș, unde stateam cu orele, pana „faceam țurțuri”. Casa a cumparat-o un bucurestean, entuziast al vietii la tara, prin anii ‘ 70. A avut ghinion, ca in cativa ani, pe fondul industrializarii, satul s-a depopulat, ajungand o umbra a comunitatii prospere de altadata. S-a prapadit de tanara, fara copii. Trecea tusa Marina mereu pe la ea cand venea in vizita la TataMare, si Tata, copil fiind, nu prea intelegea de ce.
Florea s-a recasatorit, dar nici cu a doua nu avut copii, asa ca l-a infiat pe Costica Fota, cavalerist, pe care l-am apucat si eu, inainte sa vanda casa
A doua fata a fost „tusa Marina”, casatorita cu Țică Vănete, angrosist de grane in Giurgiu, dupa ce au incercat negustorie la Ralesti, un sat vecin, mai la sud, si la Gogosari, acum centru de comuna. Exista si acum persoane cu acest nume in Giurgiu.
Inchiriau patule prin sate, unde depozitau granele cumparate pana le duceau la Giurgiu
A avut o fata casatorita cu un agent sanitar la Ralesti, un baiat Petre, avocat( coleg de liceu cu profesorul de latina Marinescu, pe care l-am avut si eu in liceu, mult in varsta, dar activ. Iar sotia profesoara de germana), altul ramas in casa pe soseaua Alexandriei (pe baiatul lui l-a avut Tata in tabara la padurea Balanoaia), si al treilea epileptic, care striga „Traiasca regele” prin oras (Bica si Alica). La ei a tras caii cand a fost inundatie in Giurgiu, si au pacalit-o pe Tanti Nina sa calareasca
Lasă un răspuns